DATE FIZICO-GEOGRAFICE

Geologia şi relieful
Solul şi subsolul teritoriului comunei Sadu are o structură diferită. Predominant este solul brun de pădure cu un conţinut mic de humus. Răspândirea solului sub formă de fîşii (zone) este caracteristică pentru arealul Sadului. În aval , înspre oraşul Tălmaciu, solul este nisipos pe o întindere destul de mare pe ambele maluri ale râului, în amonte se îngusteză începând dealurile şi solul stâncos cu structură cristalină fiind cuprinse o parte din munţii Cindrel.
Această zonă este compusă din sisturi cristaline de genul: cuarţite, micasisturi ,paragnaise ,şisturi cloritoase şi sericitoase.

Relieful comunei Sadu este aşezat în trepte care coboară de la VEST la EST şi cuprinde următoarele unităţi de relief :
masive montane – aprox. 70 % din teritoriul comunei
o serie de arii depresionare , reprezentând aproximativ 10 % din suprafaţa comunei, care delimitează zona masivelor montane de cealaltă mare unitate de relief – podişul ;
podiş – aprox. 20 % din suprafaţa comunei.

Munţi comunei Sadu ocupă un sector din Munţii Cindrelului, situati în extremitatea sudică a Munţilor Cindrel.
Munţii comunei Sadu ocupă o suprafaţă de aproximativ 54 km ², cu altitudinea maximă de 1484 m în varful Prejba, fiind caracterizaţi prin masivitate şi forme mai domoale, produse ale unor structuri geologice uniforme, constituită exclusiv din şisturi cristaline ale pânzei getice, care se regăsesc şi în munţii învecinaţi, vădind unitatea structurală a întregii regiuni montane.
Reţeauahidrografică din Munţii Sadului este destul de bogată,fiind reprezentată prin râul Sadu şi afluenţii lui.
Pe râul Sadu s-au realizat baraje şi acumulări de ape pe baza cărora funcţionează trei hidrocentrale, printre care şi prima hidrocentrală pusă în funcţiune în România – Sadu I (1896).
În subsolul comunei Sadu se găsesc şi se exploatează şisturi cristaline în carierele de pe valea Sadului .

Vegetaţia
Vegetaţia regiunii este cea obişnuită în climatul muntos al ţării noastre.Urmăreşte treptele reliefului şi este dispusă zonal, în mai multe etaje.
Etajul subalpin este caracterizat prin dezvoltarea arbuştilor : jneapănul, ienupărul pitic, imirdarul sau bujorul de munte, afinul etc

Zona pădurilor

Pădurile de conifere – situate între 1400 – 1800 m, reprezentate prin molid, brad.
Pădurea de răşinoase se amestecă, la zona sa inferioară, cu pădurea de foioase – fag şi scoruş.

Pădurile de foioase – sunt dispuse la înălţimi cuprinse între 500 – 1000 m.
Zona fâneţelor cuprinsă între 800 – 1000 m, bine dezvoltată în comuna Sadu.

Fauna
Este deosebit de diversificată, fiind reprezentată printr-un număr mare de specii.
Tot în zona de munte mai găsim :

  • cocoşul de munte
  • râsul
  • ursul brun

În pădurile din zona de deal trăiesc unele specii ca :
mistreţul

  • vulpea
  • uliul
  • căprioara
  • lupul
  • viezurele

Râul Sadu – apă de munte are un potenţial piscicol : în unitaţile montane sunt favorabile păstrăvul, în rest întâlnim : lipanul, mreana şi cleanul.

Reţeaua hidrografică
Râul Sadu , străbate comuna de la un capăt la celălalt , vărsându-se în râul Cibin, are o lungime de 45 km , ocupând cu afluenţii săi o suprafaţă de 301 km2, având o diferenţă apreciabilă de nivel între izvoare, 1940 m altitudine şi vărsare 362 m altitudine.
Cei mai importanţi afluenţi ai săi pe raza comunei Sadu sunt o serie de pâraie , după cum urmează : Valea Plaiului, Valea Juvărtului, Valea Varului, Valea Priboiului, Valea Săliştei, Valea Cioarei, Valea Vâlcelei şi Valea Morii.
Râul Sadu izvorăşte de sub vârful Stefleşti şi parcurge, printre Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului, pe care îi separă, o vale deosebit de pitorească a cărei frumuseţe şi utilitate a fost sporită prin amenajările hidrotehnice care valorifcă din punct de vedere energetic apele acestui râu , hidrocentrala Sadu I (1896), Sadu II (1905), Sadu V (1955).

Lacurile

  • Lacul Negoveanu – situat pe cursul superior al Sadului, format înapoia unui baraj în formă de arc de cerc, cu o înălţime de 62 m, având un volum de 6,3 milioane m ³ de apă si o suprafata de 44 ha;
  • Lacul Sadu II – situat pe cursul râului Sadu, cu un volum de 1,2 milioane m ³Teritoriul comunei Sadu este situat într-o zona geografică temperată (în jurul paralelei de 45°) conferind climei un caracter moderat , nefiind oscilaţii prea mari ale temperaturii, atât în sezonul etival cât şi în cel hibernal.

Regimul climatic general
Este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în funcţie mai ales de altitudinea, expoziţia şi formele acestuia.
În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii mai abundente şi iernile friguroase cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil vreme îndelungată.
Ţinutul cu climă de dealuri este caracterizat prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când cu intervale de încălzire.
Temparaturile medii anuale oscilează în jur de + 10°C în sezonul cald, iar în sezonul rece de – 2°C.
Mediile lunii celei mai calde ( iulie ) înregistrează, funcţie de altitudine valori de 19 – 20 ° C în zonele joase, 14 ° C pe pantele munţilor mijlocii – la Prejba;
Mediile lunii celei mai reci ( ianuarie ) coboară până la :

  • 11 – 12º C în comună ;
  • 22 – 23 º C pe culmile montane cele mai înalte.